Chiar daca au trecut doi ani, imi amintesc cu drag acea experienta 🙂 . Am primit multe mesaje de la voi,cum ca ati vrea sa stiti mai multe detalii despre Next top model.

Acum doi ani, tin minte cum am fost convinsa de cei dragi sa ma duc la preselectia de la Bucuresti, in special mama care imi spunea: ” chiar daca nu vei fi aleasa, merita sa incerci. Nu ai nimic de pierdut si nu ai de unde sa stii ce se poate intampla ” Iar eu : ” Da sigur din atatea mii de fete cu siguranta ma v-a alege pe mine…(ironic vorbind) “. Dar mi-am luat inima in dinti si m-am dus la preselectia finala, unde au participat foarte multe fete.

Preselectia a inceput de dimineata si s-a terminat la ora 1 noaptea :)). Dar s-a terminat frumos cu alegerea celor 16 concurente, printre care ma numaram si eu 🙂 .

Dupa preselectie eram atat de bucuroasa incat nu imi venea sa cred ca e adevarat!! M-am dus acasa si incepusem sa imi pregatesc bagajele pentru marea aventura.

Primele episoade au fost triste pentru mine, datorita acelui regulament enervant, care spunea ca in cazul in care vom ramane in concurs pana la final, filmarile vor dura aproximativ 5 luni fara pauze si fara telefon mobil!! Atunci incepuse panica si deja imi doream sa ma intorc acasa!!! Dar au fost mai indulgenti cu noi si ne-au lasat cu telefoanele mobile, si am avut si niste pauze intre filmari.

Filmarea unui episod dura aproximativ o saptamana, aveam zile cand ne trezeam dimineata si ajungeam seara tarziu la hotel unde trebuia sa ne pregatim pentru ziua urmatoare… Era foarte solicitant mai ales ca filmam in caldura si repetam de multe ori o secventa ca sa iasa bine,de exemplu: intrarile in hotel, in autocar, etc. Si dupa ce filmam o zi intreaga urmau TESTIMONIALELE ( erau acele parti, in care ne exprimam parerea , in particular, despre celelealte concurente si noile experiente traite ). Mereu imi doream sa fiu prima la testimoniale pentru ca vroim sa termin ziua de filmat si sa ma ocup de mine ( sa dau telefoane acasa, sa ma demachiez)

La inceput nu stiam cum sa ne comportam ca sa facem acel RATING si mai mult ni se spunea ce sa facem pana cand am prins ideea si totul venea natural ( unele certuri au fost pe bune dar unele au mai fost si de dragul ratingului si mai ales pentru un lucru pe care nu vreau sa il spun din cauza ca ma irita acel gand… poate unii dintre voi v-ati dat seama pe parcursul emisiunii).

Se spune ca aceste reality show-uri in mare parte sunt regizate ( acum pe bune…tot ce e la tv in mare parte e regizat, inclusiv stirile!! din punctul meu de vedere, de aceea evit sa ma uit la tv), dar nu poti regiza chiar tot. Anumite stari trebuie lasate sa vina de la sine ( frica, fericirea, entuziasmul, etc.) de aceea am avut multe surprize in emisiune pentru a ne vedea reactia, normal ca ni se mai spunea gen: acum o sa stati la masa si o sa aveti o discutie ca intre fete si sa fiti naturale, ca doar trebuie sa ne pregateasca ca sa stim si noi ce sa facem. Dupa mine ar fi cam 50% regizat.

Am intalnit persoane noi, minunate cu un caracter frumos, cu care inca mai tin legatura , la fiecare episod m-am confruntat cu lucruri noi, mi-am testat anumite limite si temeri, mi-am dezvoltat abilitatea de a putea simula anumite stari de spirit  si nu in ultimul rand m-am distrat de minune cu unele dintre fete si cu echipa ( cel mai mult m-am distrat in Mykonos si in Cipru de ziua mea 🙂 )

Chiar daca la filmari ne mai ciondaneam cu fetele, imediat ne impacam si nu stateam suparate foarte mult una pe cealalta, drept dovada in finala m-am inteles bine cu Ramona si cu Denisa, cu care am avut mici divergenta in episoadele anterioare.

Spre sfarsitul filmarilor lucrurile deveneau din ce in ce mai triste, ne obisnuisem cu stilul acela de viata, ne placea cea ce faceam si observam cum incetul cu incetul totul se va termina… Eliminarile erau din ce in ce mai triste pentru ca ne obisnuisem cu fetele, mereu se plangea la testimoniale cand ni se amintea ca mai avem putin si se termina. Ne-am atasat foarte mult de oamenii de acolo si ne-am creat niste amintiri superbe, de neuitat.

Odata cu terminarea filmarilor, ne-am simtit de parca visul frumos se terminase, revenisem la realitate si ne veneau tot felul de intrebari in minte: “Ce vom face de acum in colo? Care va fi drumul nostru?”.

Cel mai placut sentiment pentru mine, este atunci cand cineva ma recunoaste pe strada si vrea sa faca poze cu mine, atunci cand primesc mii de mesaje si aprecieri de la cei care m-au sustinut, abia atunci am realizezat ca publicul de acasa a fost alaturi de mine si le a placut cea ce am facut.

Va multumesc foarte mult pentru tot si sper sa pastram legatura!!

Mai jos am atasat un link unde puteti urmari cateva secvente din Next top model si niste poze. 🙂

Va pup!

( Daca mai aveti intrebari, le astept cu drag la adresa de mail: langellottibarbara@yahoo.com)